Urban Food Stories

Despre

Urban Food Stories

Romania’s Expo Stand at the International Union of Architects World Congress, Durban 3-7 August 2014

Găsiți-ne pe Facebook, Vimeo

Echipa

Proiect realizat de

  • Alexandru Fleșeriu
  • Iulia Hurducaș
  • Eszter Péter

Imagine, sunet, editare

Imagine, sunet

  • Claudiu Moisescu
  • Mihaela Țânțaș
  • Vlad Marchidanu
  • freesfx.co.uk

Website

Traduceri

  • Oana Bența

Mulțumiri

Asociația Ecoruralis

  • Ramona Duminicioiu
  • Szőcs-Boruss Miklós-Attila

Comunitatea Hoștezenilor

  • Gyurka Jutka
  • Gyurka László
  • Pásztor Gyöngyi

La Terenuri, Cluj

  • Bogdan Buta
  • Silviu Medeșan
  • Laura Panait

Grădinile Pajura, București

  • Bogdan Iancu

Cutia Țăranului

  • Mihaela Bar
  • Ronen
  • Andreea Luncașu

Piețele volante

  • George Emanuel Micle
  • Eugen Pănescu
  • Monica Borsai

© 2014

Toate proiectele

Agricultori urbani

Comunitatea Hoștezenilor

“Ceea ce este important în perioada noastră, [este] ca lanțul de producție să fie scurtcircuitat cât mai mult, și din acest punct de vedere hoștezenii pot fi un exemplu. Identitatea de orășean nu este oponentă aceleia de agricultor, iar activitatea de grădinărit ține și poate fi parte a identității orășene.” Gyöngyi Pásztor - sociolog și cadru universitar

Video

Hoștezenii reprezintă o comunitate istorică a orașului Cluj, România, care s-a ocupat în trecut cu grădinărit urban într-un mod organizat. Povestea lor poate nu este unică în lume, sau în România, dar înțelegerea rolului lor economic în istoria orașului prezintă mai mult decât o amintire nostalgică a unei comunități specifice, poate contura o perspectivă strategică pentru producătorii locali de astăzi.

Istoria lor arată că această comunitate s-a ocupat cu agricultură în mediul urban începând cu secolul al XV-lea, până la sfârșitul secolului XX, aprovizionând un oraș întreg cu produse proaspete - legume și produse de origine animală. Dealungul secolelor ei au format o comunitate omogenă a orașului, în ceea ce privește etnia, religia, obiceiurile și modul de organizare a producției agricole.

Prezentul lor este definit de consecințele urbanizării socialiste și economiei postsocialiste: membrii comunității care ocupau un teritoriu anume în oraș, astăzi s-au răspândit, și numai foarte puțini se mai ocupă cu activitatea lor tradițională.

Orașul românesc s-a dezvoltat și a crescut intrând foarte repede sub influența industriei alimentare globalizate, în defavoarea producătorilor locali, însă: “Ceea ce este important în perioada noastră, [este] ca lanțul de producție să fie scurtcircuitat cât mai mult, și din acest punct de vedere hoștezenii pot fi un exemplu. Identitatea de orășean nu este oponentă aceleia de agricultor, iar activitatea de grădinărit ține și poate fi parte a identității orășene.” (Gyöngyi Pásztor - sociolog și cadru universitar)

Distribuie acest articol pe Facebook, Twitter